ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ LA NIVELUL INSTITUŢIEI PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI CU PRIVIRE LA LEGEA NR. 10/2001

Activitatea Prefectului în domeniul aplicării Legii nr. 10/2001 s-a desfăşurat iniţial pe 2 planuri, primul legat de activitatea de analizare a notificărilor depuse la instituţia noastră, al 2-lea fiind cel de control a activităţii legate de faza administrativă de soluţionare a notificărilor de către autorităţile administraţiei publice locale de pe raza sa administrativ teritorială.

I) Referitor la primul plan, în prezent încheiat, este de menţionat că la instituţia noastră s-au depus un număr de 17164 de notificări , din care 94 au fost aprobate de către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, 245 au fost respinse, iar 16822 au fost transmise către entităţile competente să soluţioneze aceste notificări-în principal Primăria Municipiului Bucureşti
Având în vedere modificările aduse Legii nr. 10/2001 de către Titlul I şi VII din Legea nr. 247/2005 (nu se mai acordau despăgubiri băneşti, iar prefecturile nu mai erau entităţi investite cu soluţionarea notificărilor), toate notificările existe în evidenţele noastre şi nesoluţionate au fost transmise la Primăria Municipiului Bucureşti, iar pentru cele deja analizate (aprobate+respinse) s-a început procedura de reanalizare.

II) Referitor la activitatea de control, menţionăm că aceasta este axată pe următoarele coordonate:

-Formularea răspunsurilor la petiţiile prin care se reclamă activitatea entităţilor investite cu soluţionarea notificărilor de pe raza administrativă a municipiului Bucureşti ( în funcţie de dovezile primite se fac adrese către aceste entităţi şi către petenţi, putându-se ajunge până la sancţionarea autorităţii administraţiei publice locale– atribuţia este fundamentată pe prevederile art. 38 şi 381 din Legea nr. 10/2001, republicată, dar şi ale prevederilor punctului 2.2 din Cap. 3 Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, dar şi ale art. 9 alin. 5 din H.G. nr. 361/2005, cu modificările şi completările ulterioare)
- Solicitarea  de informaţii referitoare la imobilele din Bucureşti (notificări depuse, litigii, titluri de proprietate emise) – avându-se în vedere interdicţia înstrăinării grevării ,închirierii etc. a imobilelor notificate, menţionată la art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

-Lucrări de competenţa Biroul Municipiului Bucureşti pentru urmărirea aplicării unitare a legilor de restituire a proprietăţilor, raportat la atribuţiile ce îi revin în baza art. 9 şi 10 din H.G. nr. 361/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, se centralizează datele transmise de persoanele juridice ce deţin imobile notificate, se comunică diferite situaţii lunare către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor,  se difuzează în teritoriu precizările date de aceasta, se monitorizează activitatea de aplicare a legilor privind restituirea proprietăţilor, se acordă îndrumare persoanelor fizice implicate în procedurile administrative de restituire, se soluţionează petiţiile care îi sunt adresate, se verifică în teritoriu şi se comunică situaţia juridică şi locativă a imobilelor solicitate potrivit O.U.G. nr. 94/2000, O.U.G. nr. 83/1999, cu modificările ulterioare, şi ale Titlului VII din Legea nr. 247/2005, la cererea Secretariatului tehnic al Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri ce au aparţinut cultelor religioase sau comunităţii cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi a Secretariatului Comisiei centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor .

I-Control de legalitate obligatoriu, în condiţiile Legii contenciosului administrativ cu nr. 544/2004, cu modificările şi completările ulterioare, asupra Dispoziţiilor emise de Primarul General al Municipiului Bucureşti în baza Legii nr. 10/2001, conţinând propuneri de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare, comunicate în vederea avizării de legalitate în baza O.U.G. nr. 81/2007 şi în condiţiile H.G. 1095/2005, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare
Până la data de 17.05.2011, la nivelul instituţiei noastre, se regăsesc transmise un număr de 3041 de dosare comunicate în original de Primăria Municipiului Bucureşti, începând cu luna august a anului 2007, a căror situaţie se prezintă după cum urmează:

1. 1619 dosare au fost transmise la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind avizate de legalitate (la acestea se adaugă încă 3 dosare transmise fără aviz, datorită îndrumărilor primite)
2. 733 dosare au fost returnate la Primăria Municipiului Bucureşti, fiind identificate diverse aspecte de nelegalitate ( la acestea se adaugă un număr de 73 de dosare avizate de instituţia noastră însă refuzate a fi primite de către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în datele programate)
3. în cazul a 112 dosare sunt în derulare acţiuni în contencios administrativ pentru anularea Dispoziţiilor emise de Primarul General al Municipiului Bucureşti (în cazul a 2 dosare, acţiunile ne-au fost respinse, iar în cazul a 3 dosare, acţiunile au rămas fără obiect, prin modificarea corespunzătoare a actului administrativ criticat)
4. 344  dosare sunt în lucru

De asemenea, precizăm că la nivelul instituţiei noastre se mai regăsesc un număr de 152 dosare, asupra cărora a fost exercitat deja controlul de legalitate, dosare ce pot fi înaintate Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi pentru care  se aşteaptă comunicare unui calendar de programare, potrivit circularelor comunicate de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
De subliniat că în cazul acestor dosare nu se acceptă completarea cu documentaţie suplimentară la nivelul Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti, deoarece acestea ne sunt transmise de către Primăria Municipiului Bucureşti şnuruite, sigilate şi cu un opis al documentelor doveditoare comunicate până la data luării unei decizii de către entitatea investită cu soluţionarea notificărilor, în aceeaşi formă fiind şi înaintate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor dacă nu au fost identificate motive de nelegalitate ( numai referatul de legalitate al instituţiei prefectului şi adresa de înaintare a dosarului, individuală, se vor ataşa, suplimentar, la dosarul în original transmis de Primăria Municipiului Bucureşti)
De asemenea, menţionăm că dispoziţiile contestate în faţa instanţelor judecătoreşti de către persoanele ce justifică un interes, în condiţiile art. 26 al Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se verifică de legalitate ci sunt retransmise la Primăria Municipiului Bucureşti până la rămânerea definitivă şi irevocabilă o hotărârilor judecătoreşti, facându-se aplicarea punctului 16. 5 şi 16. 9 din Normele Metodologice de aplicare a Titlului VII al Legii nr. 247/2005, aprobate prin H.G. 1095/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Definiţia activităţii de control a instituţie prefectului în cazul acestor dispoziţii conţinând propunerii este prevăzută la punctele 16.92-16.93 din Normele Metodologice de aplicare a a Titlului VII al Legii nr. 247/2005, aprobate prin H.G. 1095/2005, cu modificările şi completările ulterioare “ Dispoziţiile primarilor unităţilor administrativ-teritoriale sau a preşedinţilor consiliilor judeţene, prevăzute la pct. 16.7, se centralizează pe judeţe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta.
La dosarul de despăgubire se va anexa, ca urmare a controlului de legalitate asupra dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale sau a preşedintelui consiliului judeţean, exercitat, referatul conţinând avizul de legalitate al instituţiei prefectului, întocmit după urmarea procedurilor prevăzute de lege.
În cazul în care, în urma exercitării controlului de legalitate de către prefect, se apreciază că dispoziţia emisă este ilegală, aceasta va fi contestată pe calea contenciosului administrativ, în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, caz în care procedura de transmitere a dosarului de despăgubire către Secretariatul Comisiei Centrale se suspendă până la rămânerea definitivă şi revocabilă a hotărârii judecătoreşti.”

II.Control de legalitate exercitat asupra tuturor tipurilor de dispoziţii emise de Primarul General al Municipiului Bucureşti în condiţiile Legii nr. 10/2001, la cererea persoanelor interesate sau din oficiu, în baza art. V Titlul II din O.U.G. nr. 184/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 48/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu prevederile punctului 21.6 din Normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor Legii nr. 10/200, aprobate prin H.G. nr. 250/2007 şi punctului 2.2 din Cap. III “Măsuri Instituţionale”, aprobate prin H.G. nr. 250/2007 , precum şi în baza Legii nr. 340/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările şi completările ulterioare.
Şi acest control de legalitate se poate finaliza prin depunerea unei acţiuni în contencios administrativ, împotriva unei astfel de dispoziţii, în condiţiile Legii nr. 544/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

LEGEA NR. 18/1991, REPUBLICATĂ

Prin Legea nr. 18/1991 se stabileşte dreptul de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, punerea în posesie a celor îndreptăţiti şi eliberarea titlurilor de proprietate.

1. Cererile privind atribuirea terenurilor în proprietate, în temeiul art. 36 alin. 2 si 3 din Legea nr. 18/1991, republicată se depun la primăria în raza căreia se află situat imobilul ( casa + teren); Cererea va fi insoţită de următoarele acte: copia actului în baza căruia a fost dobândit imobilul, copia actelor de identitate ale titularilor dreptului de proprietate, schiţe cadastrale, cadastru (dacă este cazul), adeverinţa de rol fiscal de dată recentă, decizia de preluare în proprietatea statului (în cazul art. 36 alin. 3), precum şi orice alte acte pe care primăria le consideră necesare stabilirii situaţiei juridice a terenului. Pentru aceste cereri nu există un termen limită de depunere.

2. Cererile privind reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, republicată, trebuiau depuse fie până la data de 1 noiembrie 2001, fie până la data de 31.11.2005 (în temeiul Legii nr.247/2005 care a modificat şi completat Legea nr. 18/1991, republicată) sub sancţiunea decăderii din termen.

3. Cererile privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere, formulate în temeiul Legii nr. 247/2005, puteau fi depuse la primăria în raza căreia se află situat terenul până la data de 30 noiembrie 2005, sub sancţiunea decăderii din termen.

4. Cererile pentru eliberarea duplicatelor de pe titlurile de proprietate se depun la primăria în raza căreia se află imobilul menţionat în titlu Cererea va fi însoţită de următoarele acte: anunţul din Monitorul Oficial al României privind declararea pierderii titlului de proprietate (în cazul Certificatelor de atestare a dreptului de proprietate anunţul publicat într-un cotidian), certificatul fiscal recent privind imobilul, copiile actelor de identitate ale titularilor, declaraţia notarială pe proprie răspundere a titularului menţionat în titlu de proprietate în care să se arate ca nu a înstrăinat sub nici o formă imobilul (teren + construcţie) şi că nu au fost şi nu sunt litigii pe rolul instanţei de judecată care să aibă ca obiect imobilul menţionat în titlul de proprietate, precum şi orice alte acte pe care primăria le consideră necesare.

5. Titlurile de proprietate şi duplicatele acestora se eliberează de către primăria în raza căreia se află imobilul.

6. Pentru situaţiile juridice solicitate cu privire la imobile situate pe raza Municipiului Bucureşti (privind emiterea titlului de proprietate sau depunerea cererii de reconstituire), petentul trebuie să se adreseze primăriei în raza căreia se află situat imobilul sau Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a Municipiului Bucureşti.

LEGEA NR. 44/1994, REPUBLICATĂ

Dosarele justificative ale veteranilor de război sau ale moştenitorilor acestora, privind acordarea de despăgubiri în temeiul art. 13 din Legea nr. 44/1994, republicată, se depun la primăria în raza căreia domiciliază sau a domiciliat veteranul. În cazul veteranului de război, acesta trebuie să depună la dosar, conform prevederilor H.G. nr. 1217/2003, următoarele acte: copia legalizată a legitimaţiei de veteran de război, copia legalizată a actului de identitate, copia legalizată a certificatului de naştere, copia legalizată a certificatului emis de Arhivele Militare din care să rezulte decoraţia şi declaraţia pe proprie răspundere din care să rezulte dacă a fost împroprietărit cu teren în baza Legii nr. 18/1991, republicată şi a Legii nr. 44/1994, republicată.
În ceea ce priveşte moştenitorii veteranului de război, aceştia pot depune cerere de acordare a despăgubirii bănesti numai în cazul în care autorul a depus cerere în baza Legii nr. 44/1994, în timpul vieţii. Alăturat cererii se vor depune următoarele acte: copia legalizată a certificatului de moştenitor sau de calitate de moştenitor, copiile legalizate ale actelor de identitate şi certificatelor de naştere ale moştenitorilor legali menţionaţi în certificat, copia legalizată a certificatului de deces, copia legalizată a legitimaţiei de văduvă de veteran de război, copia legalizată a certificatului emis de arhivele militare din care să rezulte decoraţia, declaraţia pe proprie răspundere din care să rezulte dacă autorul a fost împroprietarit cu teren în baza Legii nr. 18/1991 republicată şi a Legii nr. 44/1994 republicată formulată de către unul dintre moştenitorii legali.

LEGEA NR. 9/1998

I. Legea nr.348/2006 a instituit un nou termen, de 18 luni, de depunere a cererilor in temeiul Legii nr.9/1998.
LEGE   Nr. 348 din 21 iulie 2006
privind stabilirea unui nou termen pentru cetăţenii români care nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

ARTICOL UNIC
Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 97/2005 pentru acordarea de compensaţii cetăţenilor români care nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, vor depune la comisiile judeţene şi comisia municipiului Bucureşti cereri însoţite de acte doveditoare, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Noul termenul a expirat la data de 29.01.2008

II. Legea 403/2006 acorda posibilitatea petentilor de a solicita, in acelasi termen prevazut de Legea 348/2006, despagubiri pentru pomi fructiferi.

LEGE   Nr. 403 din  9 noiembrie 2006
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

"ART. 1
(1) Cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile - construcţii şi terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi."

III. Dosarele şi hotărârile sunt înaintate, în conformitate cu art.7, alin1 din Legea nr.9/1998, la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.Aceasta a luat fiinţă prin HG. 361/2005 (modificata prin HG 240/2006 şi HG 1068/2007).

Acte necesare soluţionării cererii în temeiul Legii nr. 9/1998

• Cerere adresată Prefectului, Preşedintele Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 9/1998;

• Situaţie de avere imobiliară rurală-  act legalizat eliberat de Arhivele Naţionale;

• Tabel cu  recoltele neculese - act legalizat eliberat de Arhivele Naţionale;

• Tablou cu imobilele din mediul urban-Anexă la Tratat – act legalizat eliberat de Arhivele Diplomatice şi Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe;

• Copia legalizată a Titlului de proprietate deţinut în temeiul Legii 18/1991 de oricare din moştenitori, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile care provin de la proprietarul bunurilor abandonate;

• Declaraţie notarială conform modelului alăturat ;

• Contract  de vânzare cumpărare – act legalizat încheiat între statul român şi colonistul (autorul dumnevoastră) în judeţul Constanţa/Tulcea, în perioada 1942 – 1949;

• Următoarele acte de stare civilă, în copie legalizată:
  
  1. Buletin sau carte de identitate pentru toţi moştenitorii ;
  2. Certificat de naştere pentru toţi moştenitorii;
  3. Certificat de căsătorie pentru toţi moştenitorii;
  4. Certificat deces pentru cine este cazul.

În afara documentelor susprecizate, de la caz la caz, Comisia va îndruma asupra altor documente ce se impun a fi depuse.

LEGEA NR. 290/2003

Prin Legea nr.171/2006 a fost instituit un nou termen de depunere a cererilor, respectiv până la 01 mai 2007.

"ART. 5
(1)Persoanele îndreptăţite vor depune cereri proprii, până la data de 1 mai 2007, la comisiile constituite în cadrul prefecturilor, în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. Cererile trebuie însoţite de acte doveditoare, certificate de autorităţi, sau de declaraţia autentică a petentului, însoţită de declaraţiile a cel puţin 2 martori, de asemenea, autentificate."

Temenul de depunere a cererilor în temeiul Legii nr.290/2003 s-a încheiat la 1 mai 2007.

Prin îndrumarea ANRP nr.3870/08.08.2007 înregistrată la Prefectura cu nr.23139/14.08.2007 s-a precizat că termenul de completare cu documente prevăzut de art.7 din Legea nr.290/2003
(încheiat la 01 august 2007) este un termen de recomandare, petenţii având posibilitatea să depună documente completatoare până la momentul în care dosarul este înaintat Comisiei.

Acte necesare în vederea soluţionării cererii în baza Legii nr. 290/2003

1) Declaraţie notarială autentificată a doi martori, din care să rezulte:
că au cunoştinţă de identitatea proprietarului şi a tuturor moştenitorilor acestuia;
că bunurile constau în casă, teren, SAD, recolte, etc

- descrierea locuinţei – numărul de camere, al anexelor, întinderea terenului aferent locuinţei,
- descrierea SAD-urilor- (moară, cârciumă, atelier fierărie, atelier croitorie, măcelărie, cramă, restaurant, cabinet, etc.) suprafaţă, materiale de construcţie pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, suprafaţă teren aferent,
- întinderea terenului agricol, suprafeţele de teren cultivate,
- recoltele neculese, concret pe soiuri şi suprafeţe, soiul pomilor fructiferi pe suprafeţe (sau numărul fiecărui soi);

- că bunurile au fost sechestrate, reţinute sau rămase în teritoriile cedate - Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi că nu au fost înstrăinate prin convenţii civile, încheiate prin liberul acord de voinţă între fostul proprietar sau moştenitorul acestuia şi o terţă persoană şi nici nu au rămas în detenţia altor rude sau persoane;
- data refugiului proprietarului şi a familiei acestuia;
- vârsta martorilor.

2) Declaraţie notarială autentificată în nume propriu prin care să se arate:
- că declarantul este proprietarul sau fiul/ fiica/ nepotul/ nepoata proprietarului;
- că bunurile constau în casă, teren, SAD, etc

- descrierea locuinţei – numărul de camere, al anexelor, întinderea terenului aferent locuinţei,
- descrierea SAD-urilor- (moară, cârciumă, atelier fierărie, atelier croitorie, măcelărie, cramă, restaurant, cabinet, etc.) suprafaţă, materiale de construcţie pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, suprafaţă teren aferent,
- întinderea terenului agricol, suprafeţele de teren cultivate,
- recoltele neculese concret pe soiuri şi suprafeţe, soiul pomilor fructiferi pe suprafeţe (sau numărul fiecărui soi);

- numele, adresa, gradul de rudenie ale tuturor celorlalţi moştenitori;
- dacă s-au mai depus şi alte cereri în temeiul Legii nr. 290/2003, la Prefectura Municipiului Bucureşti sau la alte prefecturi;
- opţiunea pentru trei din recoltele de grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, viţă de vie, in, tutun, mac şi fructe, dacă este cazul;
- dacă s-au primit despăgubiri şi în ce constau acestea;
- Suprafeţele de teren solicitate de oricare din proprietari sau moştenitori în temeiul Legii nr. 18/1991, al Legii nr. 169/1997 şi al Legii 1/2000, 247/2005.
- că bunurile au fost sechestrate, reţinute sau rămase în teritoriile cedate - Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi că nu au fost înstrăinate prin convenţii civile, încheiate prin liberul acord de voinţă între fostul proprietar sau moştenitorul acestuia şi o terţă persoană şi nici nu au rămas în detenţia altor rude sau persoane;
- Data refugiului proprietarului si a familiei acestuia.

3) Documente ce constau în contracte de vânzare cumpărare, acte de donaţie, extrase de carte funciară, cadastru sau orice alt act din care să rezulte proprietatea (pentru terenurile forestiere este admisă numai proba cu înscrisuri) – în copie legalizată.
4)Documente din care să rezulte refugiul proprietarului şi a întregii familii a acestuia, respectiv adeverinţe de arhivă sau certificate eliberate de primăriile localităţilor unde s-au stabilit iniţial refugiaţi, carnet de refugiat sau buletin nominal de evacuare, emis de Comisariatul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei venite din Basarabia şi Bucovina de Nord, foi de călătorie eliberate de statul român pentru persoanele respective, carnet de muncă în situaţia în care refugiaţii erau funcţionari de stat, etc.
Pentru pesoanele deportate în perioada de referinţă 1940-1944 se va depune certificat de deces şi certifiat de reabilitare eliberat de Procuratura Generală a Republicii Moldova/Ucraina ;
5) Titluri emise în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997, al Legii nr.1/2000 şi al Legii nr.247/2005 - în copie legalizată, dacă este cazul.
6) Certificat de deces pentru proprietar şi pentru orice moştenitor decedat – certificate de naştere, căsătorie, în copie legalizată şi carte sau buletin de identitate pentru toţi moştenitorii.
7) corespondenţa purtată cu primăria localităţii unde bunurile au fost situate şi cu Arhiva Naţională a Republicii Moldova /Arhivele de Stat ale Ucrainei, instituţii abilitate să producă documente doveditoare ale proprietăţilor (adeverinţe sau certificate de arhivă), precum şi traducerea acestora, după caz - pentru a dovedi proprietăţile abandonate sau imposibilitatea de a procura înscrisuri şi  demersurile efectuate pentru a intra în posesia acestor acte.
În afara documentelor susprecizate, de la caz la caz, Comisia va îndruma asupra altor documente ce se impun a fi depuse.